Alertă de iliberalism: propunerea legislativă care ar sufoca vocile cetățenilor își așteaptă votul în Senatul României

Sub pretextul absurd că țara nu are suficiente autostrăzi sau hidrocentrale din cauză că acțiunile în instanță inițiate de organizațiile neguvernamentale blochează acordurile de mediu și autorizațiile de construcție, Parlamentul României atacă societatea civilă în ansamblu și pe mai multe fronturi. 

Ioana Ciută, președintele Asociației Bankwatch România  

Scriu acest text chiar la revenirea în țară de la o întâlnire a avocaților specializați în dreptul mediului din Europa Centrală și de Est. Ce ironie! În timp ce țări precum Bulgaria pregătesc o lege specială a mediului și climei, cu o puternică implicare a organizațiilor neguvernamentale, iar în Cehia societatea civilă a câștigat un proces împotriva guvernului ceh pentru că acesta nu a adoptat ținte suficient de ambițioase care să reducă efectele schimbărilor climatice, în România politicienii nu se mai opresc din inițiative care să limiteze accesul societății civile la justiție și chiar la libera asociere. 

Propunerea de lege înregistrată în Parlament la sfârșit de noiembrie 2022, în mod ironic inițiată de câțiva membri ai grupului parlamentar liberal, se dorește a fi un amendament la Legea asociațiilor și fundațiilor care ar institui condiții restrictive la adresa dreptului legal al ONG-urilor de a ataca în instanță un act administrativ (de exemplu, un acord de mediu sau o autorizație de construcție) prin:   

• Introducerea răspunderii legale a membrilor comitetului director pentru orice daună cauzată unor terțe părți dacă acțiunea este respinsă printr-o decizie finală a instanței. În schimb, nu există nicio răspundere individuală în cazul în care, de exemplu, reprezentantul unei administrații publice este găsit, în urma unei decizii finale în justiție, vinovat de emiterea unui act administrativ ilegal.  
• Introducerea de noi condiții pentru ca o organizație neguvernamentală să „aibă dreptul” de a ataca un act administrativ în justiție: organizația trebuie să aibă cel puțin doi ani de activitate, trebuie să dovedească faptul că „asociația a urmărit activ scopurile menționate în statut care sunt în legătură cu actul administrativ contestat” și trebuie să depună o garanție financiară de 1% din valoarea investiției (dar nu mai mult de 50 000 RON/10 000 EUR).  
• Propunerea, în proiectul de lege, de a-i fi interzis unei persoane să fie membru al comitetului director al unei organizații dacă în ultimii cinci ani a fost membru al comitetului director al unei organizații dizolvate prin decizia instanței. 

• Proiectul de lege propune ca toate aceste măsuri să aibă efect retroactiv, în sensul că acestea să se aplice și proceselor care se judecă în prezent. 
• Schimbările propuse acoperă toate tipurile de acțiuni în instanță ale ONG-urilor, inclusiv acțiunile prin care organizațiile neguvernamentale cheamă în instanță autoritățile publice care încalcă legile, cum este cazul încălcării regulamentelor privind transparența decizională și participarea cetățenilor la luarea deciziilor. 

Propunerea de lege a trezit serioase îngrijorări atât Comitetului Economic și Social, cât și Consiliului Superior al Magistraturii, care nu au dat aviz favorabil pentru adoptarea acesteia. 

Cu toate acestea, avizele negative nu au oprit membrii Senatului României să introducă noi amendamente care, dacă ar fi adoptate, ar însemna, de fapt, dizolvarea a sute dacă nu chiar mii de organizații neguvernamentale. Concret, inițiatorul proiectului și-a întețit asaltul asupra societății civile introducând un amendament (numărul 7 pe listă) care obligă organizațiile care primesc donații prin „mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit” să țină un registru cu numele donatorilor privați, sub sancțiunea dizolvării. Mecanismul 3,5% permite oricărui angajat să aleagă cui donează acest procent din impozitul pe venit, în fiecare an. Dacă angajații nu fac nicio alegere, statul redirecționează oricum sumele obținute din aceste procente, în mod total netransparent, către biserică, armată sau unor ONG-uri de utilitate publică, prea puțin cunoscute. Problema este că beneficiarul (în acest caz, ONG-ul căruia un angajat alege să-i direcționeze cei 3,5%) nu are niciun control în privința sursei banilor, deoarece ANAF transferă fondurile de la bugetul de stat în contul organizației neguvernamentale respective, specificând doar localitatea unde este respectivul donator. Așadar, în practică, îndeplinirea doar a acestei cerințe ar fi imposibilă și, ca urmare, motiv pentru dizolvarea organizației.  

Modificările propuse sunt o încercare clară de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de protejare a interesului public și amintesc mai mult de regimurile totalitare și iliberale decât de democrația europeană și statul de drept. 

 Atunci când proiectul de lege a fost depus  în Parlament, 160 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au scris inițiatorilor legii și le-au cerut să-și retragă semnăturile de pe document. Nu s-a întâmplat. 

În data de 20 februarie legea se afla pe ordinea de zi pentru vot în Senat (prima cameră sesizată), dar senatorii au votat ca propunerea să fie retrimisă comisiei juridice pentru o nouă analiză. Subiectul va reveni pe agenda plenului Senatului pe 1 martie. Odată trecută de Senat, legea va ajunge pentru dezbatere și vot final în Camera Deputaților. Totul ar putea dura câteva săptămâni. Între timp, Avocatul Poporului, președintele României sau orice partid politic poate (și trebuie) să trimită această lege la Curtea Constituțională pentru a se constata încălcările flagrante ale principiilor Constituției.  

Încercările de intimidare a societății civile nu sunt ceva nou, nici în regiune, nici în România, cu toate acestea Parlamentul se întrece pe sine în ultimul an. De la insinuările mai mult sau mai puțin voalate că ONG-urile de mediu sunt de vină pentru creșterea prețurilor la electricitate și gaz făcute la sfârșitul anului 2021, până la tentativele clare de dizolvare a acestora, pare că mulți politicieni sunt hotărâți să facă tot ce le stă în putere să anuleze orice formă de spirit critic cetățenesc. Dar toate acestea ne vor uni mai mult și ne vor face să fim mai hotărâți în lupta împotriva oricărei amenințări la adresa statului de drept și drepturilor fundamentale.