Conferința „TRANZIȚIA ENERGETICĂ ÎN PERIOADĂ DE CRIZĂ: OBSTACOLE ȘI OPORTUNITĂȚI”, eveniment-dezbatere pentru transformarea energetică a României

București, 6 aprilie 2023 – Creșterea capacităților de producție din surse regenerabile de energie, implementarea tehnologiilor de stocare, investițiile în extinderea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, reducerea consumului prin amplificarea măsurilor de eficiență energetică și respectarea legislației de protecție a mediului și biodiversității sunt elementele-cheie pentru o tranziție energetică de succes. Acestea sunt principalele concluzii ale evenimentului „TRANZIȚIA ENERGETICĂ ÎN PERIOADĂ DE CRIZĂ: OBSTACOLE ȘI OPORTUNITĂȚI” organizat de Bankwatch România și 2Celsius cu sprijinul Green Report pe 4 aprilie în București.  

 Dezbaterea a reunit reprezentanți ai ministerelor de linie, ai asociațiilor din domeniu și sectorului bancar, reprezentanți ai societății civile și industriei pentru a discuta și analiza provocările și oportunitățile procesului de tranziție energetică în contextul crizei actuale și pentru a identifica soluții reale pentru restabilizarea sectorului energetic. 

În România, implementarea măsurilor dedicate tranziției energetice s-a desfășurat în ultimii ani într-un context aflat într-o continuă evoluție, marcat atât de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, cât și de urgența climatică tot mai amplificată, manifestată prin episoade meteorologice extreme tot mai frecvente. Măsurile de sprijin și investițiile necesare pentru restabilizarea sectorului energetic și pentru accelerarea procesului de tranziție energetică trebuie, acum mai mult ca oricând, să fie planificate astfel încât România să-și exploateze într-un mod durabil sursele curate de energie și să-și reducă dependența de combustibili fosili.

Anul 2023 oferă oportunitatea autorităților naționale în domeniu de a veni cu instrumente de sprijin și investiții durabile pentru a răspunde urgenței climatice și energetice, atât în cadrul procesului de revizuire a Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, cât și în completarea Planului Național de Redresare și Reziliență cu măsuri adecvate inițiativei europene REPowerEU. Din acest punct a pornit și necesitatea dezbaterii publice a problemelor identificate în transformarea energetică a României pentru găsirea de soluții pragmatice și aplicate. 

1. Prea puține investiții în extinderea și digitalizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, în lipsa cărora integrarea noilor capacități regenerabile nu va putea fi realizată într-un mod eficient; în capacități de stocare, în sectorul cercetării și dezvoltării pentru identificarea soluțiilor ideale pentru decarbonizare; investiții insuficiente în programe de recalificare și de creare de noi locuri de muncă în sectoare necesare pentru decarbonizare;  
2. Impredictibilitatea cadrului legislativ;  
3. Capacitate administrativă redusă în pregătirea proiectelor pentru obținerea de finanțare și întârzieri nejustificate în depunerea lor;  
4. Lipsa de ambiție a documentelor strategice de planificare a investițiilor și măsurilor necesare pentru decarbonizare; promovarea unor soluții care duc la adâncirea dependenței de combustibili fosili și la întârzierea tranziției. 

1. Integrarea eficientă a soluțiilor de stocare și de eficiență energetică pentru creșterea flexibilității și a adecvanței sistemului; 
2. Creșterea independenței energetice a cetățenilor, cu focus pe acea parte a populației care suferă de sărăcie energetică: crearea de noi programe de finanțare a tehnologiilor regenerabile (panouri fotovoltaice, tehnologii de stocare, pompe de căldură) și a lucrărilor de eficiență energetică în clădirile rezidențiale pentru consumatorii vulnerabili; promovarea și creșterea numărului de comunități energetice;  
3. Creșterea capacităților de producție a energiei electrice trebuie să meargă în paralel cu măsuri de reducere a consumului: este necesară amplificarea măsurilor de eficiență energetică în toate sectoarele economiei naționale; 
4. Resursele financiare alocate tranziției energetice în România sunt considerabile și este nevoie de o capacitate crescută de absorbție a fondurilor existente; 
5. Revizuirea și completarea celor mai importante cadre strategice de dezvoltare a sectorului energetic (PNIESC și PNRR/RePowerEu) vor constitui oportunități pentru autoritățile naționale de a veni cu planuri investiționale integrate și coerente cu obiectivele climatice și energetice asumate la nivel național, dar și cu potențialul României de decarbonizare. Este necesar ca aceste procese de planificare strategică să se desfășoare transparent, într-un cadru colaborativ extins, cu participarea tuturor părților interesate.