Implicațiile bugetare pentru implementarea Strategiei sunt evaluate la suma de 5 miliarde de euro până în 2030, care vor fi acoperite de bugetul de stat și de fondurile europene disponibile prin noile Programe Operaționale pentru perioada 2021-2027 și prin Mecanismul financiar pentru redresare și reziliență – aproximativ 870 milioane de euro vor proveni din Programele Operaționale Regionale 2021-2027, iar 2,2 miliarde de euro sunt disponibili prin alocările Planului Național de Redresare și Reziliență, aflat încă în negocieri cu Comisia Europeană.
Elaborarea acestui instrument de planificare a demarat în anul 2019 sub coordonarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA). La consultările publice organizate pentru acest demers au participat reprezentanții ministerelor de linie, ai autorităților publice locale și regionale, ai organizațiilor nonguvernamentale și asociațiilor de profil, ai instituțiilor financiare internaționale și naționale, precum și reprezentanți ai mediului academic.
Recomandările și sugestiile colectate în urma consultărilor evidențiază, printre altele, lipsa unor baze de date care să conțină toate clădirile și detalii privind consumul de energie, capacitatea limitată a autorităților pentru monitorizarea lucrărilor de reabilitare energetică, dar și politici publice necorelate și legislație insuficientă pentru accelerarea renovărilor. Spre exemplu, cadrul legislativ existent are nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește implicarea asociațiilor de proprietari în derularea și supravegherea lucrărilor de renovare, simplificarea procedurilor de achiziții publice a serviciilor de renovare care în prezent îngreunează și crește durata de implementare a măsurilor de eficiență energetică, dar și în ceea ce privește crearea unor mecanisme de finanțare clare și accesibile pentru toți cei interesați de creșterea performanței energetice a clădirilor.
În acest moment, Strategiei îi lipsește un Plan de acțiune pentru implementare, obligație care trebuie îndeplinită în termen de 9 luni de la adoptarea Strategiei de către Guvern. Nu este clar dacă acest termen va fi respectat, având în vedere că în acest moment nu există un calendar de elaborare al acestui Plan de acțiune, iar responsabilii pentru elaborarea acestuia nu au fost încă desemnați[5].
Decarbonizarea sectorului clădirilor din România are nevoie de un cadru legislativ revizuit și adaptat noilor obiective de eficiență energetică, de o coordonare a autorităților pentru derularea eficientă a lucrărilor de renovare, dar și de creșterea capacității administrative atât pentru atragerea fondurilor necesare implementării Strategiei, cât și pentru monitorizarea acesteia.
[5]Potrivit informațiilor primite de la Secretariatul General al Guvernului în urma unei cereri de acces la informații.