Parlamentul României a adoptat pe 23 martie legea pentru modificarea ariilor protejate pentru a permite continuarea de proiecte hidroenergetice, unele începute în epoca ceaușistă. Proiectul de legea implică distrugerea singurului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești (Jiul), precum și a o serie de alte râuri de munte extrem de valoroase ecologic și peisagistic (precum Răstolița, Valea Bradului, Ilva Mare, Bistra, Bratcu etc.).
Noua lege a fost votată în lipsa unei evaluări a impactului propunerii legislative, cu încălcarea prevederilor constituționale și a dreptului european. Prin urmare, organizațiile Bankwatch România și Agent Green, alături de Federația Coaliția Natura 2000, Declic și Greenpeace au sesizat Avocatul Poporului și Președintele României.
Mai mult, amendamentele PL nr. 132/2022 au fost modificate în timpul plenului Camerei Deputaților, schimbând complet sensul proiectului legislativ. Propunerea inițială prevedea scoaterea din arii protejate „pentru obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate” anterior declarării ariilor protejate la 29 iunie 2007. Forma adoptată de Camera Deputaților și modificată în timpul plenului prevede că „obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranţă şi securitate naţională”.
Organizații de mediu au trimis sesizări Avocatului Poporului în care solicită notificarea CCR cu privire la necostituționalitatea actului legislativ. Organizațiile îi cer și Președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea.
„Această lege nu ne ajută nici la atingerea independenței energetice, nici la conservarea naturii. Este o insultă gravă la adresa democrației și valorilor europene. Solicităm autorităților să oprească acest masacru al ariilor protejate”, a spus Cătălina Rădulescu, avocatul asociațiilor Bankwatch și AgentGreen.
“Aceste râuri sunt sacrificate pentru o producție de energie electrică extrem de redusă și pe deasupra sporadică (hidrocentralele de pe Jiu nu ar funcționa mai mult de jumătate din an). Sunt râuri care oferă servicii ecosistemice infinit mai mari decât avantajul economic obținut prin exploatarea lor hidroenergetică. PSD, PNL, UDMR și AUR s-au înțeles să slujească interesele private. Băieții deștepți din energie sunt acum în culmea fericirii. Vor primi iar contracte de milioane de euro cu statul, ca să termine niște hidrocentrale vechi și ilegale”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator campanii Declic.
Organizațiile subliniază că modificarea legislativă a fost adusă cu încălcarea mai multor articole din Constituție care se referă la: respectarea legilor[1] prin raportare la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, datoria statului român să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte[2], asigurarea și respectarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic[3], precum și la obligația statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic[4].
Propunerea legislativă nu a fost fundamentată suficient, conform rigorilor necesare activității de legiferare, și încalcă armonizarea legislației interne cu legislația comunitară, respectarea tratatelor internaționale privind protecția mediului și jurisprudența CJUE și CEDO prin deciziile pronunțate anterior pe cazuri similare. Modificarea propusă era obligatoriu a fi însoțită și de un studiu de impact, inexistent la adoptarea legii.
În plus, legea este incompatibilă cu scopul actului modificat, OUG 57/2007, care transpune Directivele europene de protecție a mediului: habitate, păsări și specii de floră și faună sălbatice. Legea stabilește excepții pentru ca toate lucrările de construire și defrișare să fie realizate fără evaluări de mediu, fiind tăiate păduri seculare care sunt esențiale în lupta susținută împotriva schimbărilor climatice. Hidrocentralele vizate, Bumbești-Jiu și Răstolița, se regăsesc pe teritorii declarate arii protejate conform ordonanței și nu au o evaluare adecvată a impactului negativ de mediu, nu prevăd măsuri pentru prevenirea acestuia și vor conduce la o afectare semnificativă a speciilor protejate, așa cum au arătat organizațiile de mediu în analiza emisă Senatului României.
Mai jos puteți citi scrisorile integrale:
https://tranzitie-energetica.bankwatch.ro/wp-content/uploads/2022/03/sesizare-Presedintele-Romaniei_PL132.2022.pdf
https://tranzitie-energetica.bankwatch.ro/wp-content/uploads/2022/03/sesizare-Av-poporului_PL132.2022.pdf
[1] art. 1 alin. 5
[2] art. 11 alin. 1
[3] art. 35 alin. 1 și 2
[4] art. 135 alin. 2 lit. e
