România geotermală – o vedere din VIITOR

De multe ori comparăm efortul echipei noastre de activiști de mediu cu cel al unui echipaj din Mașina timpului. Suntem și acționăm în prezent, dar avem pe bord destinația VIITOR. Avem mereu privirea în oglinda retrovizoare, ca să nu uităm de unde am plecat.  

VIITORUL este al surselor de energie curată, regenerabilă. Potențialul acestor surse de energie este cu adevărat nelimitat, și asta nu doar în cazul energiei solare și eoliene, ci și al energiei geotermale, o resursă valoroasă, dar prea puțin valorificată în România, așa cum se arată și în cea mai recentă broșură publicată de Bankwatch România. 

Cine ar putea uita? Olănești. Călimănești. Căciulata. Băile Felix. Govora.  

Apele geotermale vindecătoare, amintirile vacanțelor noastre din copilărie și ale părinților noștri la băi, în veri minunate în stațiunile balneoclimaterice răspândite pe tot teritoriul țării, în locuri cu beneficii nu numai pentru sănătate, ci și pentru încălzire și producerea apei calde. Încă din anii ‘70, pe litoralul românesc apa caldă era produsă cu ajutorul instalațiilor solare, iar pentru încălzire, în stațiunile din Valea Oltului se folosea deja energia geotermală. Redescoperim acum toate aceste beneficii. 

Energia geotermală este o formă de energie termică generată și stocată în scoarța Pământului. Diferența de temperatură dintre miezul planetei și suprafața exterioară a acesteia conduce la degajarea continuă a energiei termice de la centru la suprafață. Deoarece provine din subsol, energia geotermală este accesată prin foraje realizate în rezervoarele naturale de apă caldă din sol.    

Izvoarele geotermale sunt cunoscute și utilizate de oameni de mii de ani, iar încălzirea geotermală a existat în Europa de secole, în special în domeniile balnear și agricol, dar astăzi, datorită eficienței sale, este folosită din ce în ce mai mult pentru termoficare. Energia geotermală reprezintă o resursă nelimitată de energie termică atât timp cât este exploatată corespunzător.   

Energia geotermală este: 

• rentabilă  
• fiabilă  
• durabilă    
• ecologică   
• cu producție continuă 
• controlabilă ca resursă.
  

Printre dezavantajele exploatării energiei geotermale pentru sistemele de încălzire rezidențială: impact asupra mediului, cum ar fi poluarea termică, deoarece apa caldă este evacuată în corpurile de apă subterane, afectând ecosistemele acvatice; se pot elibera gaze precum hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon, contribuind la poluarea aerului și la riscuri pentru sănătate. Deși energia geotermală are emisii reduse de carbon, forajul și exploatarea pot produce emisii de metan și alte gaze cu efect de seră care ar trebui reduse la minimum. Apa geotermală poate conține minerale și oligoelemente, ceea ce necesită o gestionare adecvată pentru a proteja calitatea apei. Selectarea atentă a siturilor, practicile durabile, monitorizarea și respectarea reglementărilor sunt esențiale, iar evaluările impactului asupra mediului joacă un rol vital în identificarea riscurilor și în elaborarea strategiilor de atenuare.

Pe teritoriul țării noastre se găsesc o treime din apele geotermale și izvoarele minerale din Europa.  

Energia geotermală poate fi o soluție locală pentru termoficare, fiind deja utilizată de-a lungul graniței de vest a României, de la Satu Mare în nord până la Timișoara și Jimbolia în sud, resursele geotermale întinzându-se pe o suprafață de aproximativ de 2.500 km2, la adâncimea de 800 până la 2.400 m.   

Mai multe instalații de utilizare a energiei geotermale sunt funcționale de zeci de ani în vestul României: la Oradea, unde rezervorul geotermal este folosit inclusiv pentru încălzirea unor cartiere (și unde un nou proiect de termoficare a fost pus în funcțiune de curând), lângă Oradea, la Băile Felix și la Borș, în municipiul Beiuș, unde lacul geotermal este folosit și pentru încălzire rezidențială, la fel ca în zona Cozia-Călimănești. 

În prezent sunt în derulare proiecte de explorare în 24 de locații din toată România. Siturile se află în județele Arad, Bihor, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Timiș și Vâlcea. În broșura Bankwatch România publicată recent sunt prezentate și câteva exemple de bună practică în utilizarea energiei geotermale pentru termoficare, ca măsură de tranziție la energie regenerabilă: orașele Szeged (Ungaria) și Galanta (Slovacia). 

La final, o recomandare: orașele cu sisteme de încălzire centralizată bazată pe combustibili fosili, dar care se află în zone cu un potențial energetic geotermal crescut, precum Timișoara, Râmnicu Vâlcea și chiar București ar trebui să valorifice această resursă și să facă o tranziție cât mai rapidă la surse de energie curată. O tranziție rapidă în VIITOR.