„Tranziția energetică în perioada de criză: Obstacole și oportunități”

Categorie: Politici publice și măsuri pentru tranziția energetică Data postare: 31 March 2023

Criza din energie a făcut ca nevoia de măsuri dedicate tranziției energetice să devină stringentă. Atât invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, cât și urgența climatică tot mai amplificată, manifestată prin episoade meteorologice extreme tot mai frecvente, au arătat cât de necesar este ca România să-și exploateze într-un mod durabil sursele curate de energie și să-și reducă dependența de combustibili fosili.

2023 oferă oportunitatea autorităților naționale în domeniu de a veni cu instrumente de sprijin și investiții durabile pentru a răspunde urgenței climatice și energetice, atât în cadrul procesului de revizuire a PNIESC, cât și în completarea PNRR cu măsuri adecvate inițiativei europene REPowerEU.

Până la încheierea acestor procese de planificare strategică a sectorului energetic este necesar un bilanț al evoluției sectorului în 2022 și identificarea piedicilor care stau în calea tranziției energetice și a măsurilor pentru înlăturarea acestora. În plus, este importantă și trecerea în revistă a mecanismelor financiare disponibile pentru amplificarea tranziției.

Pentru investiții în sectorul energetic din România, Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prevede o alocare de până la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026, potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Energiei.

Măsurile de investiții ale României includ:

• Noi capacități de producție electrică din surse regenerabile;

• Infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizarea gazului natural în combinație cu hidrogenul verde ca măsură de tranziție), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde;

• Sprijinirea investiţiilor în construirea de capacităţi pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză;

• Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în termoficarea urbană, în vederea realizării unei decarbonizări profunde.

Conferința își propune să aducă împreună experți și profesioniști din domeniul energiei, mediului și politicilor publice, pentru a discuta și analiza provocările și oportunitățile procesului de tranziție energetică în contextul crizei actuale și pentru a identifica soluții reale pentru restabilizarea sectorului energetic.

Obiectivele conferinței:

Să aducă la aceeași masă shareholderii din domeniu;

• Să identifice atât provocările, cât și oportunitățile pentru accesarea fondurilor disponibile;

Să promoveze energia regenerabilă cu cel mai mic impact asupra mediului și climei;

• Să evalueze impactul măsurilor care trebuie implementate și efectul asupra economiei și a societății.

Printre speakerii anunțați se numără:
Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România;
Elena Popescu, Direcțiea Politici Energetice, Ministerul Energiei;
Ionuț Sorin Banciu, Secretar de stat Ministerul Mediului;
Anca Ginavar, Directia Generală Dezvoltare Teritorială, MLPDA;
Agatha Peptea, Director Strategie si Performanta Afacerii, E.On România;
Andrei Antipa, Vicepreședinte Administrația Fondului pentru Mediu;
Lara Tassan Zanin, Director EIB.