Ce este tranziția justă și cum o poate folosi Gorjul pentru dezvoltare durabilă

Categorie: Tranziția justă în Gorj Data postare: 6 July 2021

În 2019 Comisia Europeană a lansat Pactul verde european prin care se propune ideea primului continent neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Pentru aerul curat, de care ne vom bucura cu toții, costurile vor fi suportate în mare măsură de comunitățile ale căror economii sunt monoindustriale, bazate pe activități masiv poluante. Nedreptatea concentrării costurilor tranziției în sarcina unor comunități restrânse este inacceptabilă. Astfel, în 2020 Comisia Europeană a constituit Mecanismul pentru tranziție justă menit să asigure echilibrul tranziție către o economie neutră prin respectarea principiului „nimeni nu este lăsat în urmă”. Printre principalele regiuni vizate de acest ajutor financiar sunt regiunile carbonifere.

Mecanismul pentru tranziție justă va mobiliza investiții de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 din bugetul Uniunii Europene, cofinanțat de statele membre și prin contribuții de la Banca Europeană de Investiții și din programul InvestEU. În propunerea Comisiei Europene, mecanismul este alcătuit din trei elemente:

Pilonul 1: Fondul pentru tranziție justă – va fi inclus în Politica de Coeziune și va avea alocate 17,5 miliarde euro, din care 1,95 miliarde vor fi alocați României. Fondul este destinat regiunilor unde un număr semnificativ de persoane lucrează în industria minieră sau unde funcționează industrii cu emisii mari de gaze cu efect de seră: Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova. FTJ va putea fi folosit pentru a susține dezvoltarea competențelor adaptate la piața muncii și susținerea IMM-urilor, dar și pentru noi oportunități economice care să creeze locuri de muncă în aceste regiuni. De asemenea, FTJ este menit să susțină investiți pentru tranziția către energia curată, de exemplu pentru creșterea eficienței energetice. Pentru a accesa acest fond, cele șase județe au elaborat fiecare câte un plan teritorial pentru o tranziție justă (PTTJ). Documentele prezintă etapele procesului de tranziție, regiunile cele mai afectate, impactul asupra tuturor domeniilor de activitate, proiectele preconizate și modul în care vor fi asigurate participarea, monitorizarea și evaluarea întregului proces.

Pilonul 2: Schemă dedicată InvestEU – pentru a mobiliza până la 45 miliarde de euro în investiții private dedicate acestor regiuni. De exemplu, poate fi vorba despre proiecte pentru decarbonizare, diversificarea economică a regiunilor, energie, transport și infrastructură socială.

Pilonul 3: Instrument al Băncii Europene de Investiții – pentru împrumuturi pentru sectorul public care va mobiliza între 25 și 30 de miliarde euro pentru investiții în infrastructură de energie și transport, rețele de termoficare sau renovarea clădirilor.

Planul Teritorial pentru Tranziție Justă Gorj

Pentru a asigura participarea publică în elaborarea PTTJ a fost format un grup de lucru având 24 de entități – unități administrativ-teritoriale, mediul de afaceri, Complexul Energetic Oltenia etc. Grupul de lucru a avut rolul de a oferi contribuții în cadrul fiecărei secțiuni a planului. Mai mult, Consiliul Județean Gorj, responsabil de colectarea contribuțiilor grupului de lucru și de elaborarea documentului final, a organizat și o serie de întâlniri fizice pentru asigura implicarea membrilor grupului de lucru.

La finalul lunii mai, Consiliul Județean Gorj a trimis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene(MIPE) proiectul PTTJ către revizuire. Urmează să fie organizată ultima rundă de consultări publice pe varianta finală a PTTJ Gorj, dar și pentru celelalte județe beneficiare. Planul are patru obiective de dezvoltare: dezvoltarea spiritului antreprenorilor, IMM-urilor, a cercetării și inovării și a digitizării; susținerea investițiilor în tehnologii și infrastructuri pentru energie curată cu emisii reduse; reducerea poluării și consolidarea economiei circulare; creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă specializată/calificată.

Ca principale oportunități de dezvoltare, PTTJ identifică atragerea investițiilor, a marilor companii și dezvoltarea de IMM-uri prin sprijinirea inovării prin formarea unor hub-uri economice. La acest capitol, județul Gorj se situează printre județele cu cel mai mic număr de companii la nivel național. O altă oportunitate este energia regenerabilă: potențialul solar este estimat la 20-80 GW. Planul menționează investiții în dezvoltarea de tehnologii pentru energie verde (construcția de panouri fotovoltaice), parcuri fotovoltaice, eoliene, geotermal, investiții în mobilitate verde. Din perspectiva economiei circulare, PTTJ propune dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă pentru a ajunge la o rată de reciclare de 75% în 2025, însă nu este precizată ponderea realizată în prezent. Pe de altă parte, planul menționează și posibilitatea de valorificare energetică a deșeurilor, o metodă care ar crește emisiile de gaze cu efect de seră și de substanțe toxice periculoase pentru oameni.

Pentru a crește ocuparea forței de muncă, PTTJ propune dezvoltarea unor activități productive în sectorul energiei regenerabile. Pentru acest lucru este menționată nevoia de dezvoltare a unor programe educaționale pentru tineri absolvenți și programe de reconversie profesională pentru angajații din sectorul minier și nu numai, dar și nevoia de creștere a domeniului cercetării și dezvoltării tehnologice și recrutarea unei noi generații de specialiști practicieni și cercetători.

Neclaritatea alocărilor financiare pentru fiecare județ

MIPE a anunțat că dorește o alocare în concordanță cu acțiunile identificate în planul fiecărui județ, alocarea disponibilă în cadrul apelurilor de proiecte să fie accesibilă tuturor celor 6 județe, dar să fie realizată pe un model care va prevede sume dedicate fiecărui județ ca procent în relație cu suma totală aferentă apelului. Se dorește astfel evitarea situațiilor de atragere a finanțărilor de către un singur teritoriu mai dezvoltat în detrimentul altuia cu o capacitate administrativă mai redusă.

Alocările financiare disponibile în cadrul apelurilor de proiecte și procentul din aceste alocări dedicat unui județ se vor decide în funcție de nevoile identificate la nivel local, interesul existent în piață, prioritatea acțiunilor selectate în cadrul PTTJ, capacitatea administrativă a potențialilor beneficiari, accesul facil și echitabil la finanțare, dar și posibilitatea realocărilor financiare între prioritățile POTJ. Această analiză va lua în calcul inclusiv indicatorii care au stat la baza stabilirii alocării dedicate României, nivelul de emisii de gaze cu efect de seră (GES), nivelul de ocupare a forței de muncă în sectorul mineritului, respectiv ocupare forță de muncă în industrie.

Totuși, alocările financiare pe criterii economice ce țin de interesele pieței, dar și de capacitatea administrativă de implementare mută accentul de pe ceea ce contează cu adevărat – reducerea emisiilor de GES și numărul de disponibilizări produse de tranziția energetică. Fondul pentru tranziție justă are un statut special între celelalte linii de finanțare, rolul său fiind tocmai de a contracara efectele negative ale tranziției energetice / reducerii emisiilor de GES. Toate celelalte fonduri sunt în principal modelate de criterii economice și administrative, iar dacă FTJ se bazează pe aceleași criterii își pierde capacitatea specială de a veni în ajutorul celor mai afectate județe de tranziția verde.