Comunitatea Declic, Bankwatch România, Corupția Ucide, Eco Civica și Agent Green prezintă o serie de riscuri asociate proiectelor Hidroelectrica și evidențiază fapte mai puțin evidente sau cunoscute, dar care ar putea afecta capacitatea companiei de stat de a obține profit.

Costurile de producție și profiturile prognozate, anticipate de către Hidroelectrica, sunt bazate pe proiecții foarte optimiste și neracordate la evoluția legislației privind protecția mediului sau la schimbările climatice care afectează deja semnificativ debitele cursurilor de apă din România. 

Totodată, entuziasmul celor care promovează Hidroelectrica trebuie privit critic, în condițiile în care managementul companiei este politizat și puternic conectat la interesele de partid.

Două exemple recente sunt relevante. Timp de 11 ani, compania statului nu a avut contract de concesiune perfect legal pentru operarea hidrocentralelor [1]. În al doilea rând, procedura de selecție a membrilor Directoratului, derulată în 2019, a fost declarată ilegală de Curtea de Apel București [2]. Conducerea Hidroelectrica a făcut recurs, procesul urmează să se reia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hidroelectrica evită să prezinte riscurile importante ale proiectelor pe care le propune și expune astfel investitorii la incertitudini și risc. În plus, puținele investiții în retehnologizare din ultimii treizeci de ani, fac ca Hidroelectrica să nu fie un activ „de calitate”, așa cum îl prezintă conducerea. În realitate, Hidroelectrica e o companie cu multe probleme de legalitate, de la acorduri de mediu pentru construcții hidrotehnice [3], până la operarea hidrocentralelor [1] sau numirea directorilor [2].

„Viitorii acționari trebuie să fie sceptici în fața conducerii unei companii care este dispusă să se expună la astfel de riscuri fără să le prezinte și să le discute. Pe termen lung, Hidroelectrica se va dovedi a fi o gaură neagră pentru investitori”, spune Roxana Pencea Brădățan de la Declic.

“Hidroelectrica nu va putea la infinit să încalce legislația de mediu, și ne putem aștepta să plătească daune de mediu pentru văile distruse de amenajările hidroenergetice, chiar și în arii protejate. Iar când asta se va întâmpla, compania va fi obligată să asigure debite ecologice, profitul ei se va diminua sau va dispărea”, a declarat Ioana Ciuta, din partea Bankwatch România.

”Chiar dacă Hidroelectrica ar obține un succes financiar ca urmare a listării la bursă, acest succes este grefat pe investiții imorale care distrug suprafețe foarte mari de păduri și habitate protejate, de care noi avem nevoie pentru a asigura un echilibru necesar susținerii vieții noastre. Înainte de investiții, cerem Hidroelectrica să comunice un audit financiar din care să reiasă aceste prognoze pozitive vehiculate odată cu listarea la bursă a companiei”, a declarat Cătălina Rădulescu, avocat Agent Green.

Un raport ONU explică că barajele mari din beton încep sa prezinte semne de degradare la 50 de ani de la finalizarea lor și trebuie dezafectate. Or, dintre barajele deținute de Hidroelectrica, unele au depășit deja pragul de 50 de ani, iar majoritatea se apropie de această vechime critică. Deci portofoliul de infrastructură al companiei nu este atât de valoros precum pare, pe termen mediu și lung [3].

De-a lungul timpului, investițiile Hidroelectrica s-au făcut în proiecte hidroenergetice ineficiente, învechite și periculoase pentru mediu. Demersurile au fost cerute de ,,băieții deștepți” din energie, abonați la afaceri bănoase cu statul și sprijinite de politicieni cu influență.

Doar opoziția puternică a societății civile a făcut ca astfel de proiecte să fie blocate în instanță.

Un exemplu concret este proiectul derivației Surduc-Nehoiașu, a cărui autorizație de construire a fost anulată definitiv în instanță de către Declic în 2022 [4].  Ulterior, comunitatea Declic a inițiat un proces pentru demolarea barajului ilegal, proces ce se află pe rolul Tribunalului Cluj.

Un alt exemplu este cel al amenajării hidrotehnice Jiu (Livezeni-Bumbești), declarată ilegală prin decizie definitivă a Curții de Apel București. Proiectul ar presupune distrugerea Parcului Național Defileul Jiului de la un capăt la celălalt. 

Mai mult, Hidroelectrica își promovează acțiunile prin știri false. A existat o manipulare enormă, exercitată și prin mass media, cu privire la hidrocentralele din Defileul Jiului și Răstolița. S-a insinuat faptul că ar fi aproape finalizate.

În realitate, hidrocentralele din Defileul Jiului și Răstolița nu sunt nici pe departe  într-un stadiu avansat. Doar în defileul Jiului mai sunt de cheltuit 75 de milioane de euro, pe lucrări care ar dura câțiva ani. 

Hidrocentralele pe derivație din Defileul Jiului depind de debitul râului și de caracterul supradimensionat al proiectului. Majoritatea timpului nu ar funcționa, pentru că chiar și o funcționare la capacitate minimă necesită peste 16 metri cubi pe secundă. Iar debitul Jiului este deja diminuat acolo tot de către Hidroelectrica, prin 7 captări de pe afluenți care deviază 2 metri cubi/secundă spre Lotru.

Conform unui Aviz CES din 2 februarie 2022 privind un nou cadru legal pentru avizarea proiectelor hidroenergetice, capacitatea instalată de producere a energiei va crește sub 1%, iar producția cu un procent similar.

Sumele investite în proiecte hidrotehnice ilegale ar putea fi alocate către retehnologizarea hidrocentralelor existente sau s-ar putea construi noi unități de producție (de exemplu eoliene) care ar produce mult mai mult și mult mai repede.

Doar că investițiile în energie cu adevărat utile sunt ignorate de conducerea Hidroelectrica. Cum de altfel este ignorat și faptul că producția hidroenergetică a scăzut cu 85% din cauza secetei, iar schimbările climatice vor aduce perioade de secetă și mai pronunțate. Este evident că hidroenergia, pentru țări cu climă continentală precum România, nu este energia viitorului.

Având în vedere toate aceste probleme și riscuri prezentate și în presă [5], tragem un semnal de alarmă cu privire la cumpărarea de acțiuni la Hidroelectrica.

Lista proiectelor hidrotehnice cu grave probleme de legalitate, propuse de Hidroelectrica.

• Proiectul amenajării hidroenergetice Jiu (Livezeni-Bumbești) a fost declarat ilegal prin decizie definitivă a Curții de Apel București. Presupune distrugerea Parcului Național Defileul Jiului de la un capăt la celălalt. 
• Proiectul amenajării hidroenergetice Câineni – Lotrioara a fost respins de APM Sibiu pentru că studiul SEICA a concluzionat impactul semnificativ asupra corpului de apă. Proiectul presupune de asemenea distrugerea sitului Natura 2000 ”Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”.
• Proiectul amenajării hidroenergetice Islaz presupune distrugere și impact semnificativ pentru mai multe situri Natura 2000. Proiectul a fost discutat la Conferința Ramsar din 2012, de la București, pentru că presupune distrugerea sitului Ramsar ”Confluența Olt Dunăre”. Agenția Națională pentru Protecția Mediului a respins proiectul prin Decizia 4/2015.
• Proiectul Cosmești – Movileni presupune distrugerea unui sector din situl Natura 2000 ”Lunca Siretului Inferior”. Agenția pentru Protecția Mediului Galați a emis decizia de respingere nr. 603/2016.
• Proiectul amenajării hidroenergetice Cerna Motru Tismana II este în plin sit Natura 2000 desemnat pentru specii de pești (Nordul Gorjului de Vest) și o extindere a lui ar fi ilegală, presupunând pierderea unui sector și mai mare din râul Bistrița Gorjană. Proiectul a fost pus în funcțiune, în forma actuală, prin devierea debitului râului Bistrița Gorjană în alt bazin hidrografic. Devierea s-a făcut în 2008 cu încălcarea Directivei Cadru privind Apa.
• Proiectul Belareca – Cerna presupune devierea în aducțiune spre Cerna a debitului râului Belareca, unul dintre cele mai valoroase peisagistic din țară. Se încalcă deci nu doar Directiva Cadru privind Apa, ci și Convenția Europeană a Peisajului. Are impact cumulat cu proiectul hidroenergetic de pe Ramna, pentru care a fost deschisă procedura de infringement în cauza INFR(2015)4036.
• Proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița va duce la exterminarea singurei populații viabile românești de lostriță (Hucho hucho). În plus, presupune defrișarea unei suprafețe de pădure din Parcul Național Călimani, iar Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a încălcat Convenția de la Aarhus, refuzând să ia în considerare observațiile trimise în termen legal.
• Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu este un proiect a cărui stopare a cerut-o comunitatea internațională încă din 2019. De asemenea, acest proiect a făcut obiectul controlului de legalitate în dosarul nr. 1259/117/2020. Autorizația de construire a fost anulată prin decizie judecătorească definitivă în 9 iunie 2022 de către Curtea de Apel Cluj.
• Proiectul amenajării hidroenergetice Pașcani pe râul Siret încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că se distruge un corp de apă, un sector al râului Siret.

_____________________________________________

Note:

[1] zf[.]ro, 23 iunie 2023: Dezvăluire din prospectul Hidroelectrica: timp de 11 ani compania statului nu a avut contract de concesiune perfect legal pentru operarea hidrocentralelor. Care ar putea fi consecinţele?

[2] justnews[.]ro, 3 martie 2023: Lovitură pentru Hidroelectrica: instanța de apel confirmă că procedura de selecție a membrilor Directoratului, derulată în 2019, a fost ilegală

[3] Global Spec, 4 februarie 2021, UN report cites aging dams as growing threat

[4] declic[.],ro, 18 februarie 2022: Declic oprește, în primă instanță, dezastrul ecologic de pe râul Bâsca Mare

[5] economie[.]hotnews[.]ro, 26 unie 2023: Șase riscuri pe care trebuie să le iei în considerare dacă vrei să investești în Hidroelectrica