Categorie: Politici publice și măsuri pentru tranziția energetică Data postare: 14 August 2023
Măsuri coerente și concrete pentru tranziția verde, susținute de reprezentanții societății civile
La nivel național, procesul de identificare a investițiilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestor obiective a parcurs mai multe etape. O primă versiune a Capitolului RePower a fost publicată în martie 2023, stabilind două propuneri de reformă și șapte propuneri de investiții pentru consolidarea rezilienței sistemului energetic național. Din bugetul total alocat de 1,4 miliarde de euro, 740 milioane de euro au fost repartizate investițiilor în sectorul energiei regenerabile, iar 148 milioane de euro au revenit proiectelor de extindere a infrastructurii de transport a electricității.
Propunerile de investiții și reforme, precum și alocările financiare sunt detaliate astfel:
În plus, a fost prevăzută și o schemă de ajutor de stat pentru instalarea de capacități de producere a energiei electrice din surse hidro, încă o încercare a autorităților de finalizare a unor proiecte hidroelectrice care încalcă legislația de protecție a mediului și care au făcut obiectul unor procese în instanță. Măsurile stabilite prin RePowerEU trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la accelerarea decarbonizării profunde a tuturor sectoarelor economice, însă fără a crea un impact suplimentar asupra biodiversității și mediului înconjurător.
În final, pe lângă investițiile clasice în noi capacități solare și eoliene, documentul a propus și programe-pilot pentru creșterea independenței energetice a comunităților rurale prin realizarea unor capacități de producere a energiei termice și electrice pe bază de biomasă, dar și investiții în tehnologii fotovoltaice flotabile pe infrastructura sistemelor hidroameliorative.
Din nefericire, prima versiune a capitolului nu a inclus programe de finanțare integrală a investițiilor dedicate consumatorilor vulnerabili pentru eficiență energetică și energie regenerabilă, care ar fi contribuit astfel și la atenuarea fenomenului de sărăcie energetică tot mai prezent la nivelul societății. De altfel, un alt obiectiv al inițiativei RePowerEU constă tocmai în reducerea costurilor cu energia la nivelul populației, iar protecția consumatorilor celor mai vulnerabili trebuia să fie în centrul acestui document strategic.
Prima versiune a capitolului RePowerEU a fost pusă la dispoziția publicului doar 10 zile pentru colectarea comentariilor sau a altor propuneri de reforme și investiții, iar reprezentanții structurilor asociative ale autorităților locale și regionale, societății civile, organizațiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum și actorii interesați din sectorul agricol au fost consultați în cadrul unei sesiuni publice desfășurate în mediul online.
Deși termenul pentru desfășurarea consultării publice a fost unul limitat, iar procesul pe alocuri restrictiv, reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au înțeles importanța unor discuții individuale cu societatea civilă și experții în domeniu pentru a se asigura că forma finală a documentului va include soluții viabile pentru contracararea efectelor crizei energetice și climatice.
Eforturi pentru versiunea ideală a RePowerEU – work in progress
A doua versiune a Capitolului RePowerEU a fost publicată la final de iunie, după un proces îndelungat de negocieri informale cu reprezentanții Comisiei Europene. Noul draft conține două propuneri de reformă și opt propuneri de investiții cu un buget total alocat de aprox. 3 miliarde euro din care 1,4 miliarde euro alocare financiară nerambursabilă și 1,6 miliarde euro alocare provenită din transferul din Rezerva de ajustare Brexit și din prevederile privind vânzarea anticipată a cotelor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și prin resursele Fondului pentru inovare.
Punctual, investițiile și reformele identificate, precum și alocările financiare sunt următoarele:
Comparativ cu prima versiune, noul draft prevede alocarea a 2,8 miliarde euro pentru investiții în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile, inclusiv măsuri de eficiență energetică, destinate specific populației, sectorului clădirilor și pentru IMM-uri; iar peste 200 de milioane euro vor fi destinați pentru extinderea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, investiții absolut necesare pentru o decarbonizare eficientă. Am susținut amplificarea acestor investiții și prin recomandările transmise în cadrul consultărilor publice unde am sugerat, printre altele, includerea soluțiilor de creștere a independenței energetice a populației și consolidarea cadrului legislativ referitor la prosumatori și comunități energetice.
Investițiile inițiale în extinderea infrastructurii pe bază de gaz fosil (conducte și centrale) au fost eliminate, la fel și schema de finanțare pentru implementarea de noi proiecte hidro, două propuneri de investiții care ar fi afectat negativ obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de protecție a mediului înconjurător și a biodiversității. În ciuda acestui lucru, noul draft prevede totuși o alocare de 30 de milioane euro pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Pașcani, un proiect cu o capacitate instalată de doar 10 MW și o producție anuală medie de energie de 25,3 GWh, început în 1985 fără o evaluare a impactului asupra mediului. Contribuția acestui proiect la creșterea capacităților de producție a energiei electrice nu este una spectaculoasă, așa cum admit și autoritățile, iar dezvoltarea acestui proiect poate compromite obiectivele existente în materie de biodiversitate.
O altă propunere problematică o reprezintă reforma pentru utilizarea terenurilor degradate și neproductive pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile. Utilizarea eficientă a acestor suprafețe este o inițiativă bună pentru amplificarea investițiilor la nivel național și nu doar în anumite regiuni deja supradezvoltate, precum zona Dobrogei, iar o atenție deosebită trebuie să se acorde acelor terenuri care se află în proximitatea ariilor protejate și zonelor Natura 2000. Potrivit reglementărilor în lucru ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European referitoare la desemnarea zonelor de interes pentru producerea de energie regenerabilă, siturile Natura 2000 și parcurile și rezervațiile naturale, rutele identificate de migrație a păsărilor și a mamiferelor marine, precum și coridoarele ecologice trebuie excluse din acest proces.
De altfel, un anunț recent al Hidroelectrica care planifică dezvoltarea unui proiect eolian de peste 300 MW amplasat pe terenurile din zona Grindul Chituc, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, se fundamentează tocmai pe această reformă. Grindul Chituc face parte din Rezervația Biosfera Delta Dunării, este o zonă protejată, cu statut de protecție multiplă, atât națională, cât și internațională. Aici s-au identificat peste 300 de specii de păsări, este o zonă de realimentare extrem de importantă pentru păsările migratoare și este cu atât mai evident că această zonă nu trebuie să fie folosită pentru implementarea de astfel de proiecte (mai multe detalii aici).
Termenul final pentru depunerea capitolului RePowerEU la Comisie este 31 august, după care procesul continuă printr-o etapă de evaluare și aprobare oficială, iar investițiile și reformele cuprinse în noul document strategic trebuie implementate până la sfârșitul anului 2026, similar cu implementarea integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere termenul limită de implementare, este cu atât mai necesar ca propunerile identificate să contribuie cu adevărat la o decarbonizăre eficientă și etapizată și la o consolidare reală a sistemului energetic național, cu focus special pe cei mai vulnerabili în acest proces de tranziție energetică.
Sursa foto de copertă: Unsplash.com
